Ultimele zile se agață de piele, ca malul gol
și mă trag spre spectrul senectuții, cu zbatere de aripi
asud, tramvaiele mă trag pe liniile- moarte
Oasele lor si tâmplele mele zâmbesc amar
la intersecții; oprim politicos la trecerile de pietoni,
cârduri gălăgioase de pickhammere ne aruncă pe garduri,
alături de pozele unor copii dispăruți, cu picioarele prelinse in mortar
turme imense de antilope-gnu dau semnalul de început al vânătorii,
Printre picioarele trecătorilor se strecoara colții fioroși ai spaimei.

(Imuabile pavele își fac freza în pantofi de firmă)
STIRE
Tocmai am câștigat concursul pentru cea mai buna carte de colorat,
Pijamalele morții si Antecamera destinului au fost o mare lovitură,
Simt cum tușele creioanelor colorate mi-au adâncit ridurile până în ceafă,
Ochii lucioși aidoma duhurilor necurate îmi dau frisoane,
Viitorul coboară în pivnițe, circulă cu metroul, din Time Square în Unirii
Mulțimi de antilope- gnu s-au înnarmat până în dinți, urletele lor războinice
Hăcuiesc întunericul- prezentul a împietrit de spaimă-

STIRE
Tocmai am câștigat concursul de decorațiuni interioare
și de emoție mi s-a făcut rău, să mă fi văzut acolo pe scena, aveam niște gesturi, parcă eram caricatura unei fracturi; e lesne de înțeles ca nu am mai fost capabil să te iubesc
în tot acest iureș simțeam toți pereții lumei ăsteia întrebându-mă,
Cu tonul ăla sentențios :
Dar unde îs animalele de pradă ?
Am amuțit, nu eram în stare să răspund nimic
cuvintelor care se desprindeau încet din mine…

ZVON
La mine acasă am o grămadă de uși imaginare,
Pe care le deschid și închid sistematic,
precum robinetele unor vase nevăzute.
în fiecare dimineață îmi storc ochii la balcon și privesc soarele,
Trag adânc aer in piept, îmi aprind o țigară,
Rezist tentației versului de a mă arunca în gol...