Am luat gandul de sub brat
Si l-am silit sa bea o bere ,
Sa stiu ce vrea si ce-mi cere
Din rotunjimea globului de quart.
Mai lunecos era dupa o halba,
Mai tainic si uneori sfatos
Ca inteleptul cel barbos
Ce imi cersea un ban de paine alba.
Intr-un tarziu cand berea s-a acrit
In balti de spuma pe tejghea,
Atunci mi-a spus ca el ar vrea
Sa plece-n lume pustiit.
I-am ras in nas un damf de mei
Si l-am plesnit chiar peste gura,
Din mine esti si ai faptura,
Ce prost. Hai pleaca, fa ce vrei!