demonii nu au spate
doar fața sub care vor să ți se arate

cunoștea toate aceste pericole apăsând podeaua de lemn
picioarele afundate în praf zdrențuite, pânzele, penumbra
urma un ritual
intrarea în piele pagina fiecărui trup mereu același
dorit același
ca o trezire din somn după naufragiu

părțile trupului trebuie să fie pregătite pentru sosirea celuilalt
toate părțile toți atomii să tresară într-o singură direcție pentru a se ivi dorința

trec o senzație de priviri nenumărate
din capătul tău m-am oprit, mă înălțam
m-am întors, am strâns tare din dinți, am strâns tare în pumni senzația asta
înfășurată în hazard
și am oprit totul

îți spun
pot să aleg un cuvânt să-l dau acestei mașinării obosite
în față