În seara asta mă împușc, mi-e foame
De tine ca de-o pulpă de cuvânt,
Sunt rădăcină albă, n-am rizoame,
Doar un pustiu în mine și-un curând

Pe care tu îl biciuiești într-una
Și nu îl lași să crească, mânz festiv,
Cu stea în frunte și-o copită, una
Doar, un căluț duios și costeliv,

Sub care crește-o lună de cavit,
Puțin gustoasă, dar cu corn ivit.