Cît timp mai e?
Ochi mari te privesc, rotunzi ca nimicul.
Mîinile copilului frămîntă o pasăre
de lut moale. Încă nu s-a hotărît
cîte aripi să-i facă. O va pierde, știe bine.
Moartea apropie marginile de centru
cum își strînge o cloșcă ,
în jurul, ei puii…Copilul tremură.
Vrea să știe, să înțeleagă. Zadarnic îi spui
că a descrie o pasăre
e ca și cum
ai doborî-o cu piatra.