Cineva doarme în mine

Chipul meu se schimbă la fiecare întunecare
Ca un zar rostogolit în palmele tale prăfuite
De atâtea cuvinte învechite ce au șters de pe ochi
Cine le va putea trece strâmtorile, cine va sta la rând

Să mulțumească pentru fiecare șoaptă-ofrandă?
Știu că-mi va fi greu să te duc la bizanțul
Norilor ce treceau ținându-se de mână
Cineva doarme în mine, țintuit în inimă, scut

Făcut din blestem mai la vest de coapsa mea
Se destramă de fiecare dată când somnul
Se scurge de pe strașina nopții și amuțește
Cine oare crezi că umblă prin visele mele fără să știu?