ÃŽncotro?...

Urmându-ne destinul prezis de ursitoare,
Trăim prezentul vieții, cu gândul la trecut...
Speranțe ofilite de viitor în floare,
Se nasc, ucise-n fașă, de timpul surdo-mut.

Palatele din basme se pierd, devin ruine;
Iar Făt-Frumos îmbracă veșminte de soldat,
Mărșăluind bezmetic, prin geografii străine,
Bătând cu o grenadă în poartă la palat.

Pustiul ne-nconjoară, răpindu-ne nisipul
Clepsidrelor ciobite, întoarse inutil.
Oglinzi falsificate ne deformează chipul,
Punând peceți bătrâne, pe fețe de copil.

O clipă moare frântă, sub pleoapa-ghilotină,
Pierzându-și veșnicia, în șirul trecător;
Efemeridă tristă, orbită de lumină,
Jertfită pe altarul trăiri-n viitor.