poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-07-15 | |
La ceas tarziu de echitate
se-mparte viata pe nimic, cand vad cum cade fiecare sa vrea sa tac, as vrea sa zic: Marirea voastra-n bani si-n functii efemere nu tine mult, caci altii locul vostru-l vor cere. Sa sugeti de la ceia care muncesc cu dintii va face de rusine si fiul si parintii. Sa radeti despre munca abjecta si murdara va face ca sa fiti nu om ci fiara. Sa bateti fierul rece doar pentru a-l turti si sa pupati in spate doar pentru a curti va face sa pareti nimic cu ochi de cioara si ca va strangeti pantecele c-o unsuroasa sfoara. Ati vrea ca sa mancati si coaja mea de paine pe care-am obtinut-o de la blajimul caine. Hulpavi cu gust amar si cu miros de fiara mi-as vinde sufletul ca specia sa piara. Tentaculi care sug din munca celor multi, desi n-ati vrea sa fiti voi sunteti cei inculti. Strabunii nostri vechi ce-au fost mai tari ca noi au aruncat in flacari tot putredul gunoi. Dar totusi unii trantori, cu maneca sumeasa, cu neamurile toate, traiesc in noua casa. Au pangarit sfimtenii, au pangarit dreptate, razand de munca dura, de-nalta-i demnitate. In noua randuiala si-au cautat culcus scaldandu-se in lapte, dormind ca porci-i plus. Doar focul ii atinge, doar focul ii mai arde pe trantorii ascunsi dupa stindarde. Cand vom putea ucide pe-aceste starpituri? Cand ii vom arunca la groapa cu laturi?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate