Mă străduiesc să nu-mi pierd mințile
Și tu ziua te apropii de-o amintire cît se poate de seacă
căci nu mai e un vis să mă ții minte
inclusiv principiile de care ții cu dinții te fac un fricos de căcat
măh dacă într-o pasă proastă intri și nu știi
cum să ieși și nici cînd nu e treaba mea
dar să nu-mi faci părul permanent cu soluțiile tale șerpuite în atitudinea fair extremă
miroase a mîncare de cazan și cu lingura aia din care și-au sorbit necazurile armate de oameni
eu nu mănînc pentru că pare un curaj prea mare
să nu mă gandesc igienic la responsabilitate deși risc mai tot timpul cu hrana zilnică de regulă nu știu dacă risc ceva
mă uit netrebnică la șuvițele moi
de carne încărcîndu-mi adolescența cu țesut adipos
experiențe pe care nu le-am avut la timp
știu că băiatul pictorului B. m-a iubit ca un sclav
și atunci bestia a dansat în mine