colind noaptea pe acoperișuri
și de multe ori poate fi
doar o călătorie de frumusețe
așa cum mi-aș căuta umbra
atunci cînd gust din veninul altora

femeia care și-a înfipt dinții în carnea mea
mă va devora mai tîrziu
într-un joc inventat
ca o reîncarnare
roasă de cangrene

peste tot piele ruptă-n fîșii
gînduri cu buzele reci
păsări flămînde
ce cad peste mine

casele pline cu trupuri
lumina lor doarme pe străzi