Fumez cu privirea lipita de stele
cu trupul intins pe pamant, descaltat
dezbracat, desfranat ca visele mele...
Am aripi, ma sprijin de ele; sunt roase,
albastre , cu penele arse si grele.

Sunt inger, mi-au spus trecatorii
uitandu-se ziua ciudat catre mine
ai aripi frumoase , desi cam albastre
si ochii un pic cenusii...
ne faci sa iesim din visele noastre!...

Fumez absent maturat de curent
cu oasele goale si fara putere
rog un copil sa-mi aduca o bere
mi-e sete si simt un gol ratacit printre stele...
ma cheama la ele, sunt om sau durere?

Mustrandu-ma din priviri, crispati in jurul meu
oamenii, intr-o tacere crescuta din scrum,
ma omoara cu pietre culese din drum
Apoi se intorc multumiti catre case...