Plouă noiembriematic pe strada calculatoarelor
Iubita îmi trimite un înger virtual
Care seamănă mult, atât de mult cu mine
Că îl socot un fel de extralumesc de ceasuri,
Or un borcan de pană-mblănită cu pielea mea

Alerg de pe stradă pe stradă până se oprește ploaia
Plouă de o lună continuu
Cred că huiește oftul lucrării Divine
La care fiecare ridicare de privire
Mă izbește o picătură, încă una, încă o revoltă

E pe sfârșite toamna frunzelor de poezie
Dar continuă să plouă prin undele de satelit
Și îngerii mă privesc prin monitoare
Mă învârt oricum…. văd mii de calculatoare

Iubita continuă să îmi trimită îngeri virtuali
Alerg… mă plouă noiembriematic