Pe cerul lis bat stelele cărunte
-Jaloane-n hipodrom de vid; șarete
De găuri negre trase de comete
Îmi gravitează în galop sub frunte.

Pornesc Big-Bang-ul; călăresc planete
Rudimentare, gata să înfrunte
Eoni de jar și bruma de secunde,
Când vântul se înnoadă printre plete.

În curba depășesc lumina vagă
A începutului amorf de soare
Și mă desprind de gavitonii care

În trupul tău cu hături strâns mă leagă.
Când recunosc că te iubesc îmi pare
Că dau prin Univers o tură-ntreagă.