și am nevoie de viață
am nevoie de viața asta pur și simplu
fiecare oraș prin care am trecut
mi-a adus câte un mort
fiecare stradă pe care merg dimineața
are miros de migdale

am o inimă aproape întreagă
sunt simplă
sunt simplă și nu suport
niciun piedestal
nu suport înălțimea fără sens

am o inimă deschisă
indiferent de zi
din ea dau câte o ceașcă oricărui om
îndeosebi când tace
îndeosebi când își simte sfârșitul

nu mai pot privi ultima secundă
a nimănui
am dreptul și eu la o liniște

da liniștea mea cu pereți oblici
despre care ei spun că e doar o metaforă
iar eu nu
nu mai respir printre figuri de stil

am nevoie de liniștea asta
în numele tău Doamne

altfel îmi iau de mână mama
și dorm