Speranța

Vis amorf ești tu în clipe de agonie,
Te aștept cu fiecare clipă amară
A unei vieți muribunde și irosite.
Sufletul meu se zbate între tine și moarte
Și te aștept, mângâiere dulce
Să-mi brăzdezi cu fericire sufletul vlăguit.
Vino, abate-ți privirile spre tristețea mea,
Uită-te în ochii mei plânși!
O, speranță, seacă-mi ochii de lacrimi!
Dă-mi putere! Vreau să scap de coșmar,
Vreau să evadez într-un infinit strălucitor,
Să respir iubire și să cred în ochii altora.