Tu, tu singur Doamne (mult regretatei Nina Enea)

Porțile de cer îmi primesc boabele de struguri
Ca două grațioase balerine …
Ce își joacă trupul pe mine
Ca pe două cuie murdărite în lut de scânduri
În petale cu ochi de femeie mințită de îngeri
Ce mâinile și gura mea le duc la Judecată.

Tu, tu singur Doamne mai reziști?
Eu m-am înmuiat de zeamă crudă,
Și ca un faraon de anticrist
Mi-am îngropat cenușa de osândă
Fără ochii mei murdari și triști
Sperând la lumea de Apoi-Crist.

Dar, ce luptă, ce protest, ce muțenie de lut
Mai sunt și eu pe lume…
Sau am fost?

Tu, tu singur Doamne
Știi un rost.