poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-06 | | Mi-e sufletul înfășurat în frunze și drumu-i lung, cărarea grea îmi pare. De pretutindeni siluete-ascunse, concepte, sorți piezișe-alungă zarea. Mi-e sufletul amenințat de iele și-i frig și cald, și rănile îmi plâng și-mi sunt străin, și mă rechem din stele de colțuri rele ochii mi se frâng. Mi-e sufletul acoperit de ape și chipuri strâmbe, stranii, se-oglindesc și setea ele nu vor să-mi adape Fata Morgana fuge în ăst deșert lumesc. Mi-e sufletul învolburat de vânturi Și e curent la mine și tremur și tresalt; Ca în biserici când se-nalță cânturi, Iar eu ramân să desenez pe-asfalt. Mi-e sufletul înconjurat de lume mă strânge, mă sufocă, să scap din ea mă frâng, Să mă întorc spre oameni; și chipuri sacre, bune Să-mi dea o mântuire, s-ajung lumină-n crâng.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate