E noapte neagra-afara,
Pe strada e pustiu;
Un om trecea alene
C-o sticla de rachiu.
Se-oprea cate-o-data
Ca sa mai bea un pic
Si pleca mai departe
Tinandu-se de zid.
In dreptul unei case
Omul in loc se-oprea
Da un picior la poarta
Si trecu peste ea;
Se-opreste drept la usa
Si isi striga nevasta
Sa vina sa deschida
Ca altfel sparge usa.
Femeia vine iute
-Naravul i-l stia-
"-Iar ai baut, nebune,
Ia da-n-coace sticla!"
El ia de gat femeia,
Pe gat ii da sa bea:
Se zvarcolea femeia,
Iar sticla se golea;
Apoi o ia in brate
Si-o duce drept in pat
Si langa ea se baga
Incaltat si-imbracat;
Il ia si ea in brate
(Ca se-ametise-un pic)
Dar cand se uita bine,
El era adormit
Se scoala-atunci femeia
Si la asa necaz
Se duce drept la sticla
Si bea ce-a mai ramas...