poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-10-12 | |
napalm 1
se vor despărți cu zâmbetul pe buze săru mâna păi plec să fii sănătos baby se vor roti pe călcâie 180 de grade se pesupune că temperatura ar crește brusc vor schimba febra pe o răceală guturai umoral cu suc de lămâie chiar fără suc în 7 zile trece viroza durează prea mult deci răceală să fie crecă unul din ei avea ochii roșii își tampona nările cu șervețel finuț parfumat a și strănutat noroc de noroc este mereu nevoie asta nu e replică e bullshit mai bine taci ok dar ce spuneam? spuneam că s-au rotit pe călcâie cum era stabilit din spate în spate un pas doi trei patru cinci șase șapte dau cu nasul în pompă cât dreak să mai merg e bine la șapte simbolic întoarce-te mă vezi au scos apoi armele nu știu dacă și cum au ochit au tras glonțe s-au dus undeva ei nu s-au rănit nici de atins nu s-au atins măcar n-a șuierat nimic pe la ureche un strop de sânge n-a sărit erau deja la treburile lor cu zâmbetul pe buze când avionul lui cory lidle ar fi trebuit să cadă pe o benzinărie undeva în pantelimon napalm 2 nu știu ce naiba pun aștia în crema de față te ungi dacă te ungi în seara respectivă te ustură un timp ai vrea să uiți ieși la fereastră te piepteni pe-ntuneric privești orașul și el te privește orbecăiți după locuri știute încă te ustură e de la vânt să nu uiți să-nchizi când te culci te piepteni cum spuneam privești orașul dinții lui trec prin părul tau încâlcit și pasărea acea pasăre mare cu ciocul ei negru cu nările-i largi și păroase deschide larg aripi în zboru-i fâlfâie rar țipă lung ascuțit geamuri se sparg dulapuri cad îți prinde paru-n gheare și te smulge strângi pieptenul în pumnul transpirat privești o lume luminile alcătuiesc forme ciudate râuri puzderie de spoturi din ce în ce mai mici pe-aici ai fost vreodată te întreabă e țipăt e-ntuneric vânt e frig pielea te ustură se va topi curând cu tot cu stratul adipos și carne un piepten a rămas între falange în ghearele ei craniul tău coafura încă rezistă ai fost sau nu ai fost?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate