poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-10-10 | |
O umbră, o voce, două șoapte
Mai simt câteodată-n noapte; Mai plâng câteodată-n taină Sperând ca nimeni să nu vadă. Și-aș vrea să mă ridic la cer Să mă învălui de mister, Să îți vorbesc și să te simt, Să te ating să nu mă mint. Aș da orice să fii cu mine Să te întorci pentru o zi Să-ți povestesc că nu mi-e bine Că nu mai poți și tu să fii. Se scurge-o lacrimă sărată Peste obrazul de argint, Ai plâns și azi ca altădată, Plâng florile de pe mormânt. Te trage sufletul în jos, Ai vrea să intri în pământ, Simți tremur rece-n orice os Când te trezești cu el în gând. Și știu că n-ai vrea să mai plângi Pentru ceva ce nu mai e, Dar amintirile-s adânci Iar tu ai vrea să fii cu el. Eu n-am simțit așa profund Când am fost lângă un mormânt, Dar simt ce e-n sufletul tău, Ai vrea să uiți tot ce e rău. Aș vrea să vezi în ochii mei Că te iubesc și-mi este greu Când tu privești adânc în ei Și apoi te pierzi fără să vrei. Aș vrea să mor pentru o lună, Ca tu să-l vezi o săptămână...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate