poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-10-08 | |
Te gonesc
când tu-mi ceri cu disperare iubire – ca o pisică ce vine la geam și te privește implorând s-o lași în casă; dacă îi deschizi geamul nu mai pleacă. Îi strigi să plece și atunci se pitește, își pleacă urechile sau se ascunde. Îți caută ochii, iar atunci când ți-i întâlnește vine la tine, se lingușește, ți se urcă în brațe și freamătă de plăcere cu labuțele, de parcă ar frământa un aluat din mâinile tale – te mai și zgârie când își scoate prea mult ghearele! Apoi se așează și adoarme. E pisica ta, pe care de obicei o dai afară înapoi pe geam pentru că lasă prea mult păr, pentru că nu știe să nu-și scoată ghearele și te zgârie, pentru că miaună în continuu cu disperare, pentru că o iubești, dar nu ca înainte... Și uite așa te gonesc, pentru că ești ca o pisică enervantă, ce lasă păr și zgârie; nu pentru că nu te-aș iubi, și pisica încă o iubesc – dar deparazitată! Acum stau și scutur părul pe care mi l-a lăsat ea pe haine.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate