poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-10-07 | |
Obisnuiam sa te caut peste tot...
Obisnuiam sa sper ca tu vei fi acolo... Obisnuiam sa caut.... sa cersesc Doar o privire, Si-mi era de-ajuns. Un zambest ar fi fost prea mult... Obisnuiam sa plang, Obisnuiam sa rad... Sufletul meu se zbuciuma intr-una, Incerca sa iasa... Ar fi zburat la tine Daca l-ai fi chemat... Dar nu ai facut-o. Inima-mi era zdrobita, Razboiul il castigase deja ratiunea. Ea mi-a fost fidela mereu... si asa a ramas... Inima, imbatata de atatea iluzii M-a inselat. M-a inselat intr-un mod cumplit Si a reusit Sa omoare incet Ultimele nostalgii ale copilariei... Inima m-a tradat in cel mai crud mod, M-a pacalit ca va fi bine Si a taiat in carne vie... M-a taiat incet... In fiecare zi, Pana cand nu a mai fost sange sa curga, Nu au mai fost lacrimi... Am ramas doar eu, rece si uscata. Dar mi-a mai ramas ceva: zambetul. Zambetul acesta care m-a salvat... M-a salvat de la dezintegrare, m-a salvat de la moarte... Iar acum, ranile s-au uscat, Ochii si-au recapatat lumina, Iar inima , speranta...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate