poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | ÃŽnscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaÅŸi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2388 .



Rugăciunea cea mai lungă
poezie [ ]
cu prezervativ !

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Val ]

2006-10-03  |     | 



Rugăciunea cea mai lungă


Ne cunoșteam de câțiva ani, chiar bine,
Eram în anul ultim de liceu,
Îndrăgostită foc fata de mine,
Lulea inamorat de ea și eu,

Dar cuminței am fost, ca și pe plită,
Așa că fi’nd atât de-nflăcărat,
De ea nu mai vorbesc, era topită,
Să facem, am decis, vechiul păcat ;

A doua zi, părinții ei, la masă
M-au invitat, dorind ca să mă știe
Și-apoi plecau o noapte de acasă,
Perfect pentru așa o nebunie ;

Sincer să fiu, prea multe n-am știut,
Cu toate că-s trăit doar la oraș
Și cum sunt eu de fel și precaut,
Am zis că mi-ar fi bun un balonaș ;

Intrai în farmacie, rușinos,
Jenat mă învârteam, pe cinstea mea (!)
Dar farmacistul, foarte respectos
Pe loc a înțeles ce-mi trebuia :

Din raft, un pliculeț mi-a arătat
Ca-ntre bărbați, așa pe îndelete
Cu amănunte chiar mi-a explicat,
Eu nefiind nicicând dus pe la fete ;

Fără discuție, totul am plătit,
Gândindu-mă la noaptea de orgie
Și după ce din nou i-am mulțumit,
Am luat, ca să fiu sigur, o cutie ;

A doua zi, m-am dus la ea acasă
Cu flori, la patru ace, ca la carte,
Părinții ei, mă așteptau la masă,
Eu așteptam ca să se facă noapte ;

A trebuit să facem rugăciune,
Chiar după ce frumos ne-am așezat,
Mi-am pus fruntea în mâini (asta pe bune)
Și frate , să te ții cât m-am rugat (!)

Păi a trecut,un sfert de oră poate,
Iar eu mă tot rugam, ca niciodat’,
Cu ochii-n palme-nțepenit pe coate,
De toți cei de la masă s-au mirat,

Că-mi zice ea, în șoapte, drăgăstos
(Eu mă rugam, doar ca să mai exist):
-Nu te știam așa religios (!?)
-La fel nici eu…că tac’tu-i farmacist !

Valeriu Cercel




.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!