Îmi surâde moartea, având doi dinți lipsă… Îmi fac harakiri mental la fiecare gând pierdut. Îmi arunc capul înainte pentru o iubire decapitată. Îmi construiesc un castel de nisip dintr-un bolovan cu personalitate. Îmi arog dreptul la timp după ce pierd mii de secunde. Îmi caut jumătatea pe un sfert de pai tridimensional. Îmi înfrunt fruntea cu surogate de riduri. Îmi trezesc eul pentru a adormi sinele. Îmi gâdil orgoliul după o beție de cuvinte. Îmi exorcizez sufletul sufocat de prea mulți îngeri. Îmi ridic sentimentele la fileu la fiecare al cincilea anotimp. Îmi încercuiesc nimbul cu-n marker fără culoare. Îmi provoc moartea la un concurs de cosit buruienile vieții. Îmi fixez obiectivele viitorului pe o oglindă lucioasă. Îmi respect forma dar modific contururi deformate. Îmi facilitez o întâlnire tandră cu femeia din mine. Îmi desenez tatuaje în formă de inimă pe cele două extremități ale limbii. Îmi ofer dinții ca transplant pentru un sărut perfect al morții când îmi voi fi mie însumi prisosință