Muzica imi completa inserarea,
aveam de ales intre a fi eu insumi
si a fi individul,
imposibilul,
isoscelul,
eterna echidistanta persoana a treia.
El ar fi dorit sa asculte muzica,
sa respire in mod selectiv oxigenul,
sa se intinda in capul oaselor
pentru a se vedea scriind:
cel care m-am opus sunt eu.
A supravietuit
doar atat cat sa-mi spuna
intoarce-ti ochii,
nu vreau sa ma vezi murind.