*
Ceea ce vezi nu este; iar pentru ceea ce este nu ai cuvinte.
Dacă nu vezi, nu crezi: ce ți se spune, nu poți primi.
Cel care știe să cearnă cunoaște prin cuvânt, ignorantul
Stă cel mai adesea cu gura căscată
Unii contemplă ceea ce nu are formă, alții meditează asupra formei:
Dar înțeleptul știe că Brahma este dincolo de amândouă.
Acea frumusețe a Lui nu se vede cu ochiul; acel vers al Lui
Nu se aude cu urechea.
Spune Kabir: "Cine a găsit și iubirea și renunțarea nu coboară
Niciodată în moarte."

*
Flamura ascunsă e-nfiptă în templul ceresc;
Acolo coviltirul albastru împodobit cu luna și
Încrustat cu nestemate strălucitoare stă întins.
Acolo strălucește lumina soarelui și a lunii:
Liniștește-ți mintea până la tăcere înaintea acelei splendori.
Kabir spune:
"Cel care a băut din nectarul acesta rătăcește ca un nebun."

*
Cine ești și de unde vii?
Unde sălășluiește Supremul Spirit
Cum își desfășoară el jocul în toate făpturile?
Focul e în lemn; dar cine îl trezește dintr-o dată?
Atunci se preface în scrum, și unde s-a dus puterea focului?
Adevăratul maestru învață că materia n-are nici hotar nici nesfârșire
Kabir spune:
"Brahma își potrivește limbajul la înțelegerea celui ce aude."

*
Există un copac ciudat care se înalță fără rădăcini
Și leagă rod fără să înflorească;
Nu are nici ramuri; nici frunze; e tot numai un lotus.
Două păsări cântă acolo: una e Maestrul, cealaltă, învățăcelul:
Învățăcelul alege roadele felurite-ale vieții și gustă din ele;
Iar Maestrul îl privește cu bucurie.
Ce spune Kabir este greu de înțeles:
"Pasărea e dincolo de orice căutare, dar poate fi văzută în chip limpede.
Cel ce nu are formă e-n sânul tuturor formelor.
Eu cânt gloria formelor."