poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-06-06 | |
Se-aude-n vazduh un freamat de suflet
Un scancet de copil si-un infundat planset, Si-un ragnet al suferintei ce-n inima-l port O ultima suflare a sufletului ce parca-i mort. In mare se vad picaturi de lacrimi sarate Cazute din ochii mei verzi,nascute din sentimente curate, Valuri albastre se contopesc cu lacrimi amare Ce cad ca petalele la ale tarii frumoase hotare. O rugaciune catre Dumnezeu in asfintit rasuna Si tot ce simt si ce gandesc la tarmul marii avea s-apuna, O ultima speranta,un vis si-o ultima iluzie Aveau sa se ofileasca precum un fir de frezie. Si se spargeau valurile albastre toate La tarmul marii si la picioarele mele moarte, Si ma udau suav pe fata-mi palida Spalandu-mi in final de pe obraz si-o ultima lacrima. O lacrima ce-n marea mare s-a scufundat Si o data cu mine adanc s-a inecat, Si acum face parte dintr-un val imens Iar eu sunt un suflet in vazduhul ceresc.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate