poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-08-02 | |
Să-mi dați un strop de vin și pâine,
ca unui menestrel hoinar. Eu doar trăiesc de azi pe mâine, de griji și soartă n-am habar. Am fost odată om cu stare, aveam nevastă și copii, dar m-au gonit în lumea mare, războaie crude și urgii. Am fost în lupte, printre leșuri privind la câmpul plin de sânge, am dobândit noi înțelesuri și am pornit pe strune-a plânge. Eu am văzut putreziciunea nenorocirii și durere și-am înțeles deșertăciunea vieții fără mângâiere! A povestit întreaga seară, de vremuri aspre, de războaie, acordurile de ghitară, scânceau prin picurii de ploaie. Un strop de vin și-un colț de pâine i-au dat ferindu-l de șiroaie, ca oaspete de azi pe mâine în șură, pe un braț de paie. Dormea chircit, visând pesemne la viața lui cea zbuciumată, și pe obraz îi lasă semne, o lacrimă adevărată. Atât a plâns, un bob de jar cât răul din întreaga viață. De griji, de chinuri și amar, el uită până dimineață. În zori se-nchină și pornește. Nu știe unde-l duce pasul. Din loc în loc îl omenește, mulțimea să-i asculte glasul: - Eu nici nu cânt, doar povestesc de câte-am reușit să strâng. Prin lumea largă rătăcesc și traiul meu pierdut îl plâng.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate