Venea înspre pământuri din cer înțelepciune,
ce-o adunau sihaștrii și o credeau minune,
trăiri pe care dânșii ferindu-le de moarte,
le-au dat o formă nouă și au numit-o carte.

S-a așezat în vreme trăirea omenească,
schimbându-se din haos, în ordine lumească;
să poată să o ducă prin timpuri mai departe,
au strâns ce-i bun din toate și au numit-o carte,

Ce-a zămislit în lucruri statornice natura,
a copiat poemul, pictura și sculptura
și preschimbând frumosul, în muzică și arte,
l-au rafinat ca formă și au numit-o carte.

Dar peste toate astea, a lumii devenire,
cu lunga ei cărare și-n viitor menire,
au luat porunca sfântă, în suflet să o poarte,
au scris-o în versete și au numit-o Carte.