poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-07-03 | | Înscris în bibliotecă de Viorica Barnaciuc
F.Tiutcev O, ce barbara e iubirea
O, ce barbara e iubirea Ce-o dam adesea în vileag! Nebuni de patimi, în nestire, Ucidem tot ce-avem mai drag ! Mai ieri în dragostea ta oarbă Sopteai triumfător : « Ea mea!» Te uita azi și te întreaba Ce s-a făcut sărmana ea? De ce s-au stins tânjiți bujorii Și ochii nu mai râd deloc? Au ars în jaristea plânsorii, S-au stins în lacrime de foc. Mai ții tu minte oare ceasul Intaii voastre întalniri : Surasul ei senin și galasul Și toată vraja din priviri? Dar ce-a rămas în amintire Și visul tău ținut-a cât ? S-a stins precum o amintire, Cât vara nordica și-atât ! Iubirea ta a fost pâcatul Ce i-a adus osânda grea, Pe viața ei și-a pus stigmatul Ocară mașteră și rea. Sărmana inima sihastră! Nici amintiri nu-i vin în zbor, Demult cu lumea lor măiastră S-au risipit la randul lor. Lumina vietii e cernită, Pământul pare trist și gol, Iar floarea inimii strivită De gloată zace în nămol. Iar dupa suferinta toata Sub zgura ce i-a mai rămas? Obida grea, nemeritată, Fără de lacrimi, fără glas. O, ce barbara e iubirea Ce-o dam adesea în vileag! Nebuni de patimi, în nestire Ucidem tot ce ni-i mai drag.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate