Chinuit de vechi nimicuri,
Când cu teamă, când apatic,
Se născu, căzând în picuri,
Un nou sentiment simpatic.

Visător contemplu cerul,
Cu pulsații vii, stelare,
Iese luna cu misterul
Unei tineri domnișoare.

Nemișcat sunt ca o liră,
Însă cu corzi prea mișcate;
Luna ce toți o admiră,
Se-ascunde la nori în spate.

Credincios pot fi o dată,
Deși-s sceptic la minune
O coardă-o mișcă o fată:
Sofia, înțelepciunee.