poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-06-12 | |
nu mai aștept nimic mi-ai sugrumat până și tăcerile nu mai pot pleca
ma plimb pe holurile labirintului cu traume pe sufletul dezlănțuit în imagini cine mă mai poate vindeca de această boală numită curvă nu mai pulsează în mine decăt așteptarea răstignirii oare sunt eu cea care-a trădat? parcurg acum cu încetinitorul filele acestei zile m-am oprit la ultima e ora nălucirilor când fantomele poartă cununi de lauri printre verdele copacilor ți se prelinge umbra în căutarea celui ce nu va mai fi nici măcar zefirul după ploaie nu mai rourează cu mirosul noaptea de ce trebuie să ucizi în tine toate direcțiile de ce firul lamei să dispere gândurile mai bine spintecă disperarea și o așează sub talpa nepăsării speranța salvării agonizează lasă timpul să se nască odată cu tine pe scena vieții suntem doar actori mai tresare din când în când o inimă se mai deschide undeva o poartă - preludiu a unei noi zile zorii ridică în fiecare zi cortina - jocul ne aparține dincolo de noi o coloană a infinitului iar mai jos o poartă a sărutului hai să călătorim prin noi de-a lungul și de-a latul și să ne oprim la margine de suflet să îngropăm disperarea și să lăsam cuvintele să ne vorbească altfel de cum știm noi ca să nu ne sfâșiim de vii mai bine condamnăm moartea la colț de stradă să păcălească doar ropotul cailor nebuni e doar prima cotitură a vieții
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate