am încercat toate cuvintele să văd care ți se potrivesc
ți le-am așezat în poeme în proză iar apoi pe buze
erau de celalaltă parte de tine doar semne tipărite indescifrabil
vreau să te pot schimba să-ți arcuiesc privirea pe râsul meu de copil
să-ți împart gândurile să le pot desena pe degete în acorduri de stele căzătoare
și poate părului să-i întind grijile așa cum îmi place mie să merg desculță
mă plimb desigur fără tine aud sunete ciudate
mă alint cu gândul aiurea că cineva acum aproape de nori
măcar o clipă îmi cuprinde inima să pot sclipi în privirea cameleonului
tristețea cerului se revarsă peste norii care își stăpânesc plânsul
spun vorbe dar nu le aud aș vrea să țip dar mă scapă o voce
azi doarme cerul...și orele se deapănă pe gheme ușor deșirabile
e ciudat că ieri e ca și astăzi sîngele își caută făgașul îmi face semne de neliniște
drumurile sunt ca un mister unde pașii caută transfigurarea aripilor
e-n plină zi dar visele ca niște himere pustiesc cununile crescute peste noapte
mă voi alinta la noapte poate în lumina infinită a mîngăierilor
si miraculoasă cu roșul descojit niciodată întîmplătoare se va vântura deasupra noastră
speranța care se dăruie fără să-și arate goliciunea

întoarcem anotimpurile spre alte sensuri să plângem de întreaga bucurie
vom mai păstra lacrimi pentru o nouă transfigurare