Falosi spre cer ei se ridica
Nici ploaie , fulger sau furtuni
Nu i-au facut pe ei, de frica
Sa naruie a lor cununi.


Lacas strabunilor au fost,
Strajeri ne-nvinsi ai tarii,
Inalti, frumosi,ei au un rost
Ocrotitori ai zarii.


De multe ori ne-am intrebat:
Cati ani au oare muntii?
Dar nu e greu de demonstrat
Ca-s numerosi ca pasii puntii.


Ei sunt de cand e lumea si pamantul
Si vor mai fi inca pe-atat,
Noi suntem calatori cu pasul si cu gandul,
Dar ei sunt vesnic pe acest pamant!