poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-05-14 | |
Eternitatea melancolică a încremenit
în urmele lăsate de tălpile tale pe plaja catifelată și caldă, pe care gândul meu le sărută fără să deranjeze stelele de mare, ori vântul ce mângâie clipa tăcută. Vuietul blând al valurilor leagănă ca pe un prunc ziua adormită cu capul pe stânci, iar cerul senin se oglindește în ochii tăi fermecători, atât de misterioși și de adânci ca universul împodobit cu aștrii sclipitori. Visul meu de iubire se pierde vrăjit în străfundul lor și-ți mângâie cu sfială sufletul, dar acesta nu-l simte, l-a răpit amintirea și-l poartă pe palmă înfășurat în umbră de un tainic dor. Ești toată un mister ce freamătă ca frunza și radiază un perpetuu ecou; inima mea visătoare și lipsită de speranță îi iese în cale, îl îmbrățișează și se roagă ca dragostea mea să-l poată sfărâma ca pe o coajă de ou.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate