Stau aplecat peste chiuveta asta
unde spăl vase de vreo oră
și unde mă gîndesc că ar fi trebuit
să le platesc consumația aia nenorocită,
ca un client cinstit,
și să-mi văd de drum.

Dar eu, nu!
M-am ridicat de la masă
hotărît să nu plătesc nimic
la cîrciuma asta
unde o ospătăriță neîndemînatică
mi-a atins sticla de vin cu cotul
și mi-a vărsat-o pe cămașa
pe care tocmai mi-ai făcut-o cadou
de ziua mea.

Cînd l-am chemat pe patron,
să-i arăt deranjul
care mi-a fost pricinuit
în cîrciumioara lui pretențioasă,
s-a uitat lung la mine
cu o față de om sătul,
și tot sugîndu-și o bucată de carne dintre dinți,
mi-a spus că e normal
ca o ospătăriță
căreia îi pui mîna pe fund
să dea cu cotul peste sticla cu vin.

Că aș face bine nu doar să plătesc
întreaga consumație
dar să-i las și un ciubuc gras fetei
ca nu cumva
să ies și bătut de-acolo.

Cu ce ți-am greșit Mia
de n-ai venit azi la întlnire
și m-ai lăsat să mănînc singur
să se ia ăștia de mine aiurea
că mă dau la ospătărițele lor
la un mod atît de vulgar?
Eu, băiat retras și timid
care abia dacă îmi pot face curaj
să pun mîna pe fundul tău.

Bine, totuși, că am scăpăt nebătut,
căci deși am scos
la un moment dat,
bani să le plătesc,
au apărut vreo trei bucătari
cu niște polonice mari în mîini
care m-au tras în bucătărie
unde nu doar că mi-au luat banii
dar mi-au pus și-un șorț de gît.

Mai am vreo două rînduri de farfurii,
cîteva oale,
să dau nițel cu mopul,
și cu puțin noroc
poate scap de-aici
înainte de miezul nopții.