Sub poarta ce dă în grădină,
Þi-am găsit batista brodată,
De mâini alese ce lucrau în tihnă,
Frumosul fir ca pe o artă.

Am luat un petic păcătos în grabă
Și l-am ascuns la pieptu-mi,
Sperând să nu-l dau pe o roabă,
A dragostei pierdută în salcâmi.

Ai fost trădată fără pic de milă,
De-un petic sord și plin de lacrimi,
Făcându-mi viața dată ție nulă,
Acum sorbind calică-a mele patimi.

Sub pânza mică de brocast,
Întrezăresc inelul ce străluce cast.