Timp de iertări

Un sintetizator bun
al fețelor schimbate
se-arată monstrul
cetăților cu furnale

Chipurile puse-n omul actual
și-au turnat leit masca
de clovn sau cea de sclav
iar sângele dintr-un feroaliaj

Să cadă zâmbetele
din glande lacrimare
să cadă-n cer și inimi
ca să se-nalțe-n poteci
drumul Vieții ce-i uitat

Cadă-n plâns raza caldă
fiorii divini stingheri
sădiți ca un duș prin noi
în dinăuntrurile cu dureri

Cădere-ar și vina noastră
de oameni loruși părăsiți
în năstrapa înălțării firii
cât timp mai ne serbăm
Trecerea prin Egipt răniți