|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ de mult nu m-am mai jucat cu un ghemotoc de soare
￭ bătrânul ioachim tânărul ioachim È™i invers
￭ ​recviem pentru o inutilitate lascivă străpunsă de neobositul trident al lui neptun
￭ dialoguri blindate, el È™i ea în era pixelilor
￭ Volum premiat la "Zilele Eminescu"
￭ luptând
￭ o lume zgâlțâită
￭ Temeri sclifosite
￭ EXplicaÈ›ie
￭ exodul
￭ cum să alergi din toate puterile ca să rămâi pe loc
￭ Când voi păși afară din trup È™i din timp
￭ sora
￭ Post scriptum
￭ câte nostalgii poate stârni un banal creion!
￭ o persoană din È™ase
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Cel mai bătrîn
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Nichita Stănescu [Nichita_Stanescu ]
2009-04-10
| |
Înscris în bibliotecă de Bot Eugen Iulian
Noi am fost primii, oamenii aceștia din prezent.
Noi suntem cei mai vechi,
noi suntem primii, oamenii aceștia din prezent
și singurateci.
Peștii și păsările, iarba, arborii
au decăzut din noi, din noi
și umbra care-o lasă arborii
cînd sunt.
Noi suntem cei mai vechi
iar tot ce este
e-o decădere din vechimea celor vechi,
e un semnal.
Noi am îmbogățit vederea și auzul,
mirosul, pipăitul
și gustul, ah, dar mai ales auzul
acestei decăderi.
* din volumul "ÃŽn dulcele stil clasic"
 |
|
|
|
