Băteam străzile
treceam prin priviri balansoare
așezate printre colivii special locuite
de păsări rare fără aripi

și cheile porților ademeneau
ca o reclamă la tărâmul teribilului
șarpele curiozității
m-a împins la popas

a deschis ușa cu mâna mea
a otrăvit privirea
de tristețea coliviilor

păsări plângeau

doar balansoarele inerte
lăsau impresia de curgere, trecere, rotire,
viață ca iluzie
în cartier.