|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
NECUNOSCUTEI (acrostih)
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Nicu Renardo Norel [nymeny ]
2009-03-27
| |
Nu știu din care loc ai apărut,
Unde te-ai dus și unde te-ai pierdut
Și nu știu de-ai venit or de-ai să pleci,
Te-am întâlnit pe-aleile ce treci…
Iar vântul ce cânta printre copaci
Un cântec care te-ndemna să taci,
Cutreiera aleile pe care
Isca frunze de aur în visare.
Nu știu nici locu-n care-ai dispărut,
Ecoul ți-a rămas când ai trecut,
Ecoul tău ce tainic se răsfrânge
Și vântul ce cântecu-și mai plânge.
Te-am întâlnit pe-aleile ce treci,
Iar vântul îmi spunea că ai să pleci…
 |
|
|
|
