poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-03-26 | |
scaunul de lângă mine este gol nu doar aici în tren în general locul de lângă mine este gol sunt amanta perfidă cu lacrimi de sare călătoresc doar cu bilet plătit
întotdeauna este o experiență de lux să mă privești când îmi desfac nasturii de sidef îmi amitesc când unul s-a rup te-ai aplecat repede să mi-l dai ochiul tău ar fi stat cusut de bluză așa ți-ai fi dorit să fii o lipitoare pe care doar târziu să o simt când deja sângele apare din senin pe bancheta de lângă mine aici a fost o crimă îmi spun după florile lăsate o crimă cu premeditare violentă cineva l-a aruncat de pe coastă se văd semne clare cum s-a ținut cu mâinle de pământ iarba sub el este proaspătă miroase a busuioc am să anunț pe cineva e întuneric șinele au un zgomot de gratii febrile sunt închisă aici în călătoria asta bezmetică nu știu cine m-a obligat să merg așa departe cine mi-a închis ușile nu pot coborî trenul merge prea repede aud doar strigăte de femei care anunță o stație nouă dar nu se oprește nu văd lumini e întuneric sunt prinsă aici în drumul fără capăt la început stăteam comod mă simțeam bine mai ales că-mi plătise biletul acesta scump dar de fapt m-a trimis în centrul pământului aș vrea să iau puțin aer am să ies pe hol nu e nimeni văd un indicator „destinație necunoscută nu vă aplecați în afară pericol de contaminare cu libertate” mi se face sete cred că nu există bar la mine nu am doar pachetul de țigări acum îmbibat cu sânge să deschid totuși o fereastră sub ea stă scris ”orient express este un tren de lux nu aruncați cadavre peste geam” după câteva minute mă consolez mă așez și închid ochii sunt orient express-ul târziu călătoresc în trupul tău cu destinații precise am dor câteva gări unde mă dau jos să beau apă urc repede în mine mă trezesc la realitate sau de ce în dimineața când în pieptul tău apar brusc multe femei alandala nici tu nu știi la ce-ți folosesc dar le aduni să le ai acolo în caz că semnalul de alarmă este tras
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate