poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-03-17 | |
Ne naștem atât de vii
Și trăim atât de amorțit, Încătușați în blocurile gri, Într-un oraș mizer și prăfuit. Cum am ajuns aici, Acum, nici nu mai știm, Cu visuri mari dar cu pași mici Ne-am oprit aici ca să murim. Ne este frică dar, mai rău ca proștii, Nu mai știm să căutăm drumul înapoi, Îi împovărăm, însă, pe copiii noștri Să ardă ei ce aveam noi, de ars, în noi. Ne plângem neputința, Oricui vrea să ne asculte, Ne înăbușim dorința În câteva versuri mute. Îngenunchem, a rugăciune, Pe Dumnezeu îl luăm părtaș Și așteptăm să facă o minune, Pe care o cerem, pe bani, printr-un răvaș. Murim încet, nevenindu-ne vremea, Așa, calm și calculat, Ascunzându-ne, în suflete, durerea Și renunțând să ne-ntrebăm cum s-a-ntâmplat.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate