poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-05-11 | |
Așezat în genunchi cu ochii deschiși
văd singur lumina unei stele iubite și pot chiar culege boabele visului sub pleoapele privirilor adormite. Mă văd în oglinzi un vis părăsit și port un rucsac cu neliniști străvezii, dar luna alungă norii de minciună pentru a lumina minunile târzii. Alintul privirii îmi veghează apusul și de ziua mea mă învelesc în tăcere, dar stânci albe îmi șoptesc povești, puse pe portativul care nu mai piere. O rază mai sădesc în întuneric, picurii ca o minune plouă mereu, fluturii pe florii de liliac vestesc că trebuie să fiu cu Dumnezeu. Eu nu-nțeleg de ce mai vine noaptea, cu muguri de scântei pe buchet de stele, iar refrenul, al cântului prelungire, îmi așează tainic zilele mele peste amurgul adormit de-o sărutare.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate