Ieri, așa mă cătră sară, or venit șî-n sat la noi
Neșce goșci dă mare vază că-s alejerilii-n toi.
Ș-uice-l pă primariu nostru, care dântr-atâța hoț’
Ni s-apucă șî-l prezântă p-ăl măi mare dântră toț’:

- Draji săceni care ne-alejeț', ne-am astrâns la școala mică
Să-l primim cum să cuvine pă dom’ senator Ciordică.
Dumnealui o să vorbească plin dă șfung șî dă plășere
Dăspră cât dă bun șî harnic îi partidu’ la pucere.

Ș-am o mare rugămince, dac-aveț’ șeva dă spus
Nu vorbiț’ dân cur nișiunu’, răgicaț’ o mână-n sus.
Mâna stângă răgicată, șciț’ acu’ șî voi, șe fras,
Ca șî când v-ar cur’e-ntruna nișce sânje dă pân nas!

Ș-uice-așa, pă sâsâice, că era ghințos, cu strungă,
Dom’ Ciordică ne-abureșce șî le spune numa-n pungă.
Treșe-un șeas, trecură două, șine să-l măi pășiuiască
Pă guristu’ care-a naibii, nu măi da să să oprească?

Șine altu’ dăcât uica, becherosu’ dă moș Ciorbă
Care stând în cur pă trepce îi rătunsă scurt dân vorbă:
- Domnu’ ștab dî la Bucale, mă apucă, zău, oftica:
Dân dișcursu’ lu’ metale nu-nțăleg tăman nimica!

Când văzu primariu asta, ai fi zâs c-o căpiat,
Să propci în mâni dă masă șî să pusă pă zbierat:
- Fir-ai tu să fii, moș Ciorbă, doar eșci om cu păru’ sur,
Șe v-am spus io măi ’năince să nu măi vorbiț’ dân cur?!