poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-01-21 | |
S-au vărsat prea multe lacrimi din ochi plini de durere
Și-am ridicat toți steaguri albe în față celor cu putere Am plecat capul în semn de închinăciune în față celor cu bani Și am uitat faptul că toți suntem egali Prea mulți așteaptă încă să pice bani din cer Și văd la o icoană un fiu de miner Îi curg lacrimile, se roagă zi și noapte Să nu pice pământul taticul să-i îngroape Deschide ochii odată și închide televizorul! Căci viață nu-i așa cum o joacă actorul Căci viață nu este o simplă comedie Iar fericirea nu zboară în avioane de hârtie Îți smulge zâmbete orice modest circar Dar zâmbetul lui colorat este atât de amar Tu zâmbești la o masca nu zâmbești la un om Dar omul de sub culori are o viață cu gust de carton Tu râzi, pleci mai departe, el încă se preface Aruncă zâmbete pictate în colo și încoace Iar când își spăla chipul de fericirea desenată Își amintește căci copii așteaptă acasă un tată. Tu te amesteci în mulțime și treci pe lângă ei Copii, bătrâni și tineri îi atingi fără să vrei Iar fiecare atingere îți spune o poveste Te uiți în urmă ta dar omul nu mai este.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate