Poezia mea!...ai sâni?
Ai cinci ochi!
Și trei plămâni...
Iar când plângi,
Te tai la mâini!?
Tu când ești amorezată,
Dai spectacol, prin canale!
Sub pretextul,"Ne pitim de Niculae!"...

La Tv când mai apari,
Îți miști trist, a ta burtică!
Și chiar proprii-ți lăutari,
Nu mai vor nimic să-ți zică!

...................................

Sigur!...Tu nu ești așa!...
Tu ești poezia mea,
Cea gingașă,
Cea terestră!
Belicoasă, dar onestă!
Care, nu dă din buric!
Și...nu-și taie venele,
În fața unui puric,
Ce-i lipsesc, călcâiele!

Tu nu ai capul în nori!...
Fiindcă mergi pe bicicletă!
Și nu-ți plac, 'cei cititori,
Care-acum, te tot disecă!...

Pe directe...
Va să zică!...
Tu!...chiar meriți "complemente!"....