|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
|
agonia ![]()
■ rădăcini, dor È™i izvor
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-12-09 | |
Copilo, prea mult ne-am iubit pe pământ,
e timpul de-acum să zburăm către stele, să fii eroina mirărilor mele în spațiul cerului rece și sfânt… Zburând pe deasupra pământeștilor zări – două păsări cuprinse de un dor necuprins – vom atinge nisipul niciodată atins dintr-o lume lipsită de-mpărați și de țări… Din raze vom face colibă și pat și flori de scântei ne vor crește-n grădină și-astfel o vom duce mai mulți ani-lumină ascunși într-un vis ca-ntr-un singur oftat. Iar serile când pe Calea Lactee vom merge în doi la o scurtă plimbare îndelung vom privi Pământul pe care ai fi fost ca și toate celelalte – femeie… Copilo, prea mult ne-am iubit pe sub cer, ca doi oameni de carne cu poftele vii… haide, cât se mai poate, cât mai suntem copii să zburăm către clipele care nu pier…
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate