plouă
până aici banal, toată lumea are ceva de spus despre ploaie
de la pietonul care calcă neatent în băltoacă
până la savantul cu premiul Nobel în literatură
e suprasaturată poezia de stropi
așă că eu nu mă voi lamenta
și voi fi mai directă:
„pe stradă se aud mașinile cum plesnesc apa
am senzația ciudată că același zgomot
îl fac eu când trec prin tine”
aici e poezia
în rest, astăzi am fumat o țigară
la Est de inima ta, era mai umbră
nu bătea lumina și nici nu se reflectau
cuvintele moarte
după care am ieșit să iau o gură de aer
în alveolele zilei de mâine