Motto: „I stand at the window and I look at the sea/ Then I make me a pot of opium tea”, Nick Cave.

noaptea asta am s-o dorm în tine
acoperită de pielea ta
doar mâinile le voi ține afară
cuvintele s-au desprins deja
nu văd prea departe
e ceață în larg
marea e fără pescari
iar eu o privesc îndelung
de la fereastra unde-mi beau
opium tea

aici la tine pisicile miorlăie mult mai devreme
ieri am cumpărat câteva
acum magazinul e închis
lângă el un poem prăbușit de la etajul 10
nu știu al cui e
zace pe trotuar
flasc, imobil
iar eu îl privesc îndelung
de la fereastra unde-mi beau
opium tea

sunt ostatică și totuși liberă în camera ta
la radio multe știri venite de nicăieri
nu recunosc niciun obiect
zâmbesc
mute song
ficatul e fericit
pot să-l pipăi cu mănuși de plastic
scroll
scroll
to divinity
mă dezlipesc de pe oasele tale
bărcile azi nu mai vin
de când locuiesc în tine
marea a secat
iar eu o privesc îndelung
cum se duce se duce
în embrion
într-un somn prenatal
de la fereastra unde-mi beau
opium tea